Scotocesc orasul cu bratele mele taiate din cot
intâlnirea aceea dintre apele fetelor noastre goale
dintre caii absenti
Totul s-a nascut ieri, când am oprit ziua
ramasa intre ferestrele ninse de pe bratele scheletului meu.
Am construit o ceata-miasma, plouând intre palmele
noastre
Alerg prin aburul noptilor goale de degetele tale deschise,
marsaluind pe pavajele fara ecouri
Aproape ca scot din mine cu toate unghiile
Carnea albastra pe care-ai uitat-o in subteran
Sub lanternele demodate catre golul acela negru
Astept sa rasari cu picoarele tale incrucisate
din fumul unei tigari pe care nu stiai s-o fumezi,
cu bratele balanganindu-se,
cu zâmbetul tau de film.
Sap dupa tine prin firele parului meu alb
cu degetele in tacerea din care nu-mi amintesc nimic,
si, totusi, aruncam cu cutite negre de circ
si, totusi urlam ca niste paduri
curgeau dansurile noastre din miscarile gurilor
care urau si zâmbeau printre lamele verzi
scoate cu bratele tale de apa incolacita
si fugi de zilele pe care mi le dadeai
am sa ma preling catre cladirile fara geamuri
am sa ma asez in bancile mobilate sumar de
liniile trase prea drept in caietul tau
Initialele curgeau una in alta in goana aceea
speriata a cântecului de seara
ca sa mai ravasesti din nou
dansul absent de sâmbata seara
când cutreier prin toate strazile fara masca
Caut cu bratele mele taiate din cot in cosul cu
ingeri nehotarâti
Bucura-te stând impaiat in galeria ta goala
pe când impungi trupurile galbene
care inca respira in aerul vid
eu cânt fals,
linia de tramvai
simuleaza muzica clasica a drumurilor pustiite
intâlnirea aceea dintre apele fetelor noastre goale
dintre caii absenti
Totul s-a nascut ieri, când am oprit ziua
ramasa intre ferestrele ninse de pe bratele scheletului meu.
Am construit o ceata-miasma, plouând intre palmele
noastre
Alerg prin aburul noptilor goale de degetele tale deschise,
marsaluind pe pavajele fara ecouri
Aproape ca scot din mine cu toate unghiile
Carnea albastra pe care-ai uitat-o in subteran
Sub lanternele demodate catre golul acela negru
Astept sa rasari cu picoarele tale incrucisate
din fumul unei tigari pe care nu stiai s-o fumezi,
cu bratele balanganindu-se,
cu zâmbetul tau de film.
Sap dupa tine prin firele parului meu alb
cu degetele in tacerea din care nu-mi amintesc nimic,
si, totusi, aruncam cu cutite negre de circ
si, totusi urlam ca niste paduri
curgeau dansurile noastre din miscarile gurilor
care urau si zâmbeau printre lamele verzi
scoate cu bratele tale de apa incolacita
si fugi de zilele pe care mi le dadeai
am sa ma preling catre cladirile fara geamuri
am sa ma asez in bancile mobilate sumar de
liniile trase prea drept in caietul tau
Initialele curgeau una in alta in goana aceea
speriata a cântecului de seara
ca sa mai ravasesti din nou
dansul absent de sâmbata seara
când cutreier prin toate strazile fara masca
Caut cu bratele mele taiate din cot in cosul cu
ingeri nehotarâti
Bucura-te stând impaiat in galeria ta goala
pe când impungi trupurile galbene
care inca respira in aerul vid
eu cânt fals,
linia de tramvai
simuleaza muzica clasica a drumurilor pustiite
Andrada Fatu-Tutoveanu (2002)
No comments:
Post a Comment