Tuesday, September 11, 2007

FILOSOFIA PLATONICIANA IN DISCURS POETIC. ODA ( ÎN METRU ANTIC )


Întâlnirea dintre imaginarul eminescian şi sistemul filosofic construit de Platon sta sub semnul oglinzii. De la sistem la imagini individuale, de la concepte la simboluri, acest tip de imaginar totalizant urmeaza în întregul sau acelaşi model. Reflectarea se transforma în reflexie: coordonatele majore ale operei filosofului antic, o data asimilate, sunt preluate în structura imaginarului eminescian. Oglindirea e una marturisita de poet şi recunoscuta de catre exegeza, un studiu de caz, ca acela ce se poate realiza pe Oda (în metru antic), ca text reprezentativ pentru fenomen, putând sa probeze directa influenţa conceptuala şi terminolologica a operei platoniciene în poezia lui M. Eminescu. Premisa unei asemenea incursiuni în imaginarul eminescian, realizata prin analiza influenţei platonismului în Oda este aceea ca motivul iradiant, moartea stabileşte doua coordonate majore ale unui itinerariu în cunoştere. Altfel spus, imaginea morţii domina parcursul care se realizeaza în poezie, pe linia deprinderii de a muri, a împlinirii în cunoaştere. Itinerariul iniţiatic se contureaza de la negarea “lecţiei morţii”, negaţie echivalenta cu o tinereţe spirituala, cu vârsta conotata negativ în cunoaştere, prin suferinţa catre ataraxia sau, putem spune, o traversare a dionisiacului, a physis-ului catre apolinic (echivalent într-un anumit sens logos-ului). Poezia contureaza, pe baza motivului morţii, un drum de iniţiere: de la “ Nu credeam sa-nvaţ a muri vrodata” la “Ca sa pot muri liniştit pe mine/ Mie reda-ma”. Primul vers reprezinta cheia întregii poezii şi îşi gaseşte echivalentul aproape literal în opera platoniciana: “adevaraţii filosofi învaţa (se deprind) sa moara” sau “filosofii ar dori mai bucuros sa moara”. Deprinderea de a muri este un adevarat modus vivendi platonician pe care Eminescu îl preia cu semn schimbat: “Nu credeam sa-nvaţ a muri”[s.n.]. Moartea nu mai reprezinta aici angoasa, spaima ce caracteriza, dupa Nietzsche, adevarata natura a grecilor, ci un exerciţiu de eliberare de anxietate.

(DIN STUDIUL "AMPRENTE PLATONICIENE IN ODA - IN METRU ANTIC, 2002)

No comments: